Flamingo - emblema Parcului Camargue din Franta

Camargue (Franta) este o zona umeda, cu numeroase ecosisteme fragile, cu o diversitate a mediilor ce au inscris-o in patrimoniul mondial. Bogatia si varietatea biologica exceptionale au fost produse de aportul de apa si sare pe un teren “amfibie”. Baltile si mlastinile ocupa cea mai mare parte a Deltei Rhonului. Ele au adancimi reduse, de la 20 la 80 cm, si prezinta variatii sezoniere impuse de climatul mediteranean. Cu toate acestea, Camargue este un refugiu cautat atat de pasarile migratoare care, in drumul lor de la latitudini septentrionale spre zonele calde, se opresc aici pentru o vreme, cat si de cele sedentare. Creata inca din 1927, aria ornitologica Pont du Grau a fost fondata pe o suprafata de 13.117 ha, tocmai pentru a permite abordarea didactica si pedagogica a biotopului de o bogatie inegalabila. Poteci balizate, in plina natura, pe mai bine de 12 ha de mlastina, permit observarea tuturor speciilor protejate. Vaste intinderi adapostesc pasarile cele mai greu de observat. Pot fi vazute la un loc egrete, rate salbatice, buhai de balta, starci gri de noapte, codobatura de primavara, piciorongul alb, fluierarul cu coada neagra etc.

Aceasta rezervatie include si “Etang de Vaccares”, care are 6000 ha oglinda de apa, fiind cea mai extinsa din Delta Rhonului. Cu adancimi reduse (sub 2 m), apa de aici este mult influentata calitativ de cele 50 de milioane de metri cubi de apa provenita anual din drenajul agricol din orezariile situate la nord. Acest “Elang de Vaccares” este biotipul preferat al ratelor scufundatoare, al lisitelor si al pasarilor pescari (cufundacul mare, pescarusii, randunica de mare). Cel care domina prin culoare si tinuta este incontestabil flamingo roz, al carui nume, de origine latina, “flamma”, amintese ca sub mantia roz pal a penelor se ascund, sub aripi, dublurile roz-coral si rosu aprins.

Flamingo rosu este specie emblematica pentru Parcul Natural Regional Camargue. El se gaseste aici in singurul loc din Franta si in putinele din spatiile mediteraneene. Populatiile de flamingo pot atinge aici 20.000 de perechi, grupate in colonii sever supravegheate de personalul specializat al parcului. Ciocul mai puternic ii permite sa aspire apa si apoi sa o evacueze printr-un sistem flitrant de lamele, pentru a nu retine decat planctonul cu care se hraneste. El cuibareste intr-un cuib consturit din mal si inaltat deasupra solului.

La contactul cu apele Marii Mediterane este arealul “digului”, cu o lungime de circa 20 km, unde circulatia cu automobilele este strict interzisa. Aici este “raiul” pasarilor – randunica de mare, pasarea cu cioc intors, geolandul, pescarusii etc., pe care le poti admira indeosebi dimineata.

Digul insoteste, in Est, si o parte a exploatarilor de sare de la Salin de Giraud.

In Vest, dupa Farul Gacholle, asa-zisul drum al vamilor permite vizitatorului sa reintalneasca marea, traversand un sector de dune semimobile si mobile, care adesea sunt protejate de apisade de castani car efixeaza nisipul. Pe aceste dune poate fi observata o vegetatie caracteristica, alcatuita din euforbli, iris de nisip, pir, etc.

In interiorul ariei Camargue, terenurile joase sunt adesea acoperite cu o crusta de saruri, pe care se dezvolta o vegetatie halofila (saliconii, saricica), cu care se hranesc taurii si caii salbatici. Aceste terenuri sunt inundate iarna, iar primavara ofera hrana pasarilor limicole (de mlastina), intre care cele mai frevente sunt: fluierarul cu coada neagra, piciorugul alb etc.

In lungul bratelor Rhonului si pe vechile dune, la sud de Vaccares, exista si multe spatii impadurite. Desi ponderea lor este neinsemata, rolul lor este deosebit in mentinerea echilibrului global al parcului. Biotopul lor este favorabi multor mamifere (mistreti, vulpi, razatoare etc.) si insecte.

Lagunele cu ape sarate sunt si ele inconjurate de cordoane de dune. Ele sunt azi puternic artificializate, salicultura fiind una dintre activitatile reprezentative in Camargue. Bazinele de evaporatie de la Salin de Giraud ocupa 14.000 ha. In medie, aceste bazine produc mari cantitati de sare pe an, fiind cele mai mari din Europa, cu un ciclu de extractie in patru faze: aducerea apei de mare in bazine; concentrarea sarii prin evaporare naturala; depunerea sarii si uscarea; recoltarea.