Filipii de iarna

Romanii din unele parti ale Munteniei, precum bunaoara cei din plaiul Prahova tin sapte Filipi, incepand de la 25 ianuarie si pana la 2 februarie. Filipii de iarna sunt similari Martinilor de iarna, oamenii din aceste regiuni, ca si romanii din Banat, ca ar fi rai de lupi si pagubitori de dobitoace.

Iata ce precizeaza Gr. G. Tocilescu, in „Revista pentru istorie, arheologie si filosofie”: „De la 10 noiembrie se tin Filipii sapte: trei inainte de lasatul de sec si patru in post. La 21 noiembrie, in ziua Intrarii in biserica, zic ca-i Filipul cel schiop. Alti sapte Filipi de la 25 ianuarie pana la 2 februarie. Alti trei Filipi, ce se zic Berbecari, toamna de la 26 septembrie.” In aceste zile a Filipilor exista superstitia ca nu e bine si nu se coace, nu se impunge in piele, nu se da cu imprumut, nu se da la moara, nu se matura in casa, in sfarsit nu se lucreaza. De asemenea, in aceste zile a Filipilor (25 ianuarie – 2 februarie) femeile serbeaza pe cei sapte Filipi. Astfel, exista obiceiul ca in aceste zile sa nu se spele pe cap, sa nu se teasa, sa nu se dea nimic din casa etc. pentru ca e rau de lupi. Se spune ca in prima zi de Filipi e bine ca femeile sa lipeasca jura sobei ca sa se lege si gura lupilor. De asemenea, e bine ca femeile, gospodine din fire, daca au de spalat obligatoriu, sa spele rufele doar cu apa clocotita, doar asa vor opari gura lupului. Cine nu respecta aceasta sarbatoare va avea recolta slaba, iar pasarile vor fi atacate de rapitoare. Nu in ultimul rand, barbatii gospodari cioplesc in lemn pentru a avea de lucru tot anul si trebuie sa lege cate o secure ori un topor langa cosul de fum, astfel lupii nu se vor apropia de aceasta.

Se stie, lupul e de paguba omului. In mitologie exista referiri la originea lupului. Se spune, deci, ca lupul a fost creat de diavol, doar ca acesta nu a reusit sa-si duca lucrul la bun sfarsit. Pentru a iesi din incurcatura, a fost acceptat pariul cu Dumnezeu: lupul va prinde suflet, dar va fi al aceluia “dupa care s-ar lua sa-l manance”. Evident, atunci cand a prins viata, lupul (animal infometat) s-a repezit la diavol, acesta din urma abia reusind sa scape, ascunzandu-se intr-o balta, lasand insa o bucata de calcai in coltii lupului. Astfel, aceste doua fiinte malefice se resping reciproc. Filipii de iarna se tin mai cu seama in casele de ciobani si in gospodariile unde sunt animale, in credinta ca acestea vor fi protejate de atacul lupilor.

Filipul care cade la 30 ianuarie se numeste in unele locuri si Ticlele.

In rastimpul acestor zile, considerate ca sarbatori, atat barbatii cat si femeile din Muntenia nu lucreaza nimic.

In fine, romanii din unele parti ale Bucovinei, si mai ales cei din satele in care nu e datina de a se serba Sf. Trif, ca patron al lupilor, tin asemenea trei Filipi sau Cipili si Cilichi, numiti in genere Filipi de iarna, atat contra lupilor, cat si contra feluritelor prilejuri de boale si primejdii, si anume: unul in ajun, al doilea in ziua, iar al treilea a doua zi de Intampinarea Domnului.