Interferente.ro Sanatate Alimentatie sanatoasa Fibrele vegetale alimentatia si sanatatea

Miercuri, 09 Ianuarie 2013 22:05

Fibrele vegetale, alimentatia si sanatatea

 

Este cunoscut faptul ca alimentatia bogata in fibre vegetale are efecte pozitive asupra organismului omenesc, pe care il apara de anumite boli. Fibrele vegetale nu au nicio valoare energetica, organismul uman neputand sa le digere, dar unele dintre ele sunt foarte folositoare deoarece ajuta la eliminarea surplusuri de zaharuri si grasimi. Ele de regasesc in cantitati mari in fructe, legume, tarate si, mai ales, in painea neagra. O astfel de alimentatie este recomandabila mai cu seama persoanelor care sufera de diabet sau boli ale stomacului si intestinelor.

 

Fibrele vegetale alimentare micsoreaza cantitatea de grasimi din organism si, in acest fel, pot preveni aparitia unor afectiuni ale vaselor sanguine si, intr-o oarecare masura, a infarctului cardiac.

 

Pana nu demult, oamenii de stiinta nu au acordat o atentie suficienta unei astfel de alimentatii. S-a considerat ca fibrele vegetale nu au aport caloric. In ultimul timp, insa, s-a constatat ca aparitia diabetului si a infarctului depinde in mare masura de cantitatea insuficienta de fibre vegetale din alimentatia zilnica. Cu cat in organism se introduc cantitati mai mari de astfel de fibre, cu atat organismul devine mai rezistent la bolile amintite.

Toate aceste boli sunt tot mai prezente, mai cu seama la persoanele care au o alimentatie prea bogata in proteine si zaharuri si saraca in fibre vegetale. Se recomanda un consum zilnic de 20-60 grame de fibre vegetale.

 

Dintre alimentele bogate in fibre vegetale amintim:

§         fructe: mai ales in citrice si mere, dar si in pere, afine, capsuni, fructe de padure, banane, portocale, smochine uscate, curmale, stafide, prune;

§         cereale si produse de panificatie: orz si ovaz, fulgi de ovaz integral, tarate de grau crude, paine de secara, spaghete din grau integral fierte;

§         fructe oleaginoase si seminte: seminte de in, seminte de floarea soarelui, seminte de in maruntite, fistic, nuci;

§         legume si zarzavaturi: telina, rosii, varza, salata, broccoli, conopida, gulii, mazare, linte, naut, ceapa, usturoi, fasole, soia, anghinare.

Cele mai mari cantitati de fibre vegetale le au telina, castravetii, spanacul si alunele. De asemenea, amintim ca atat fructele, cat si legumele, trebuie consumate mai mult in stare proaspata si aproape la fiecare masa.

 

Fibrele vegetale pot fi impartite in doua mari categorii: solubile si insolubile.

Fibrele solubile includ, printre altele, pectina si hemiceluloza. Acestea se gasesc in fructe, legume, seminte, orez nedecorticat, orz, ovaz si tarate de ovaz. Fibrele previn sau reduc absorbtia unor anumite substante in curentul sanguin. De exemplu, retin intrarea glucozei in sange, un factor foarte important pentru diabetici si reduc nivelul colesterolului din sange.

Fibrele insolubile includ, printre altele, celuloza, hemiceluloza si lignina. Acestea au o putere mare de absorbtie si se expandeaza in intestinul subtire asemenea unui burete. In general, se gasesc sub forma celulozei si a ligninei in grane si taratele acestora, in coaja semintelor, fructelor si legumelor. Fibrele insolubile joaca un rol important in constituirea bolului fecal, in reglarea dezordinilor digestive si in prevenirea cancerului de colon.

 

Per ansamblu, fibrele vegetale alunga afectiuni precum constipatia, hemoroizii, diabetul sau obezitatea, ajuta la stimularea digestiei, reducerea nivelului de colesterol in sange, prevenirea cancerului de colon si controlarea glicemiei.

 

Addthis