Interferente.ro Descopera Natura Despre soia si boabele de soia

Joi, 11 Iulie 2013 13:36

Despre soia si boabele de soia

 

Pe piata materiilor de provenienta agricola, se poate afirma ca boabele de soia joaca un rol din ce in ce mai proeminent, putand, inca de pe acum, a fi comparat cu cel al asa-numitelor materii prime strategice.

Faptul ar putea uiti, deoarece paleta furajelor – domeniu in care, mai ales, soia s-a afirmat cu necontestata autoritate – este foarte larga. Astfel, in intreaga lume sunt recoltate, in prezent, milioane de tone de cereale furajere.

 

Din aceasta cantitate, jumatate revine porumbului. O cota insemnata detin, de asemenea, graul, orzul, ovazul si meiul. Pe langa cerealele furajere si furajele verzi, in consumul general participa, cu un procent ridicat, si traditionalele furaje uscate – fanul, paiele, pleava. Cartofii si alte radacinoase isi aduc, de asemenea, o contributie in diversificarea furajarii animalelor. Trebuie, insa, mentionat ca, in ultimele decenii, au fost avansate in prim plan nutreturile concentrate. Aceasta pentru ca, in alimentatia omului, castiga tot mai mult teren (fireste, in functie de conditiile social-economice) produsele animaliere, fata de cele de origine vegetala. Si expansiunea enorma (inclusiv calitativa, legata de productivitate) a cresterii animalelor, intervenita dupa cel de-al doilea razboi mondial, mai ales in tarile puternic dezvoltate. A fost posibila numai pentru ca s-a imbunatatit considerabil si baza furajera. Plantele puternic nutritive, indeosebi cu un continut ridicat de proteine, au polarizat astfel atentia crescatorilor de animale.

 

Asemenea plante sunt relativ numeroase, de la obisnuita mazare de camp, lucerna, samanta de floarea soarelui, rapita, germeni de porumb si pana la copra (miezul uscat al nucii de cocos), samanta de palmier, arahide si alte oleoginoase transoceanice. Dar o pozitie de prim rang, la scara mondiala, a cucerit fasolea japoneza, cunoscuta mai ales sub denumirea de soia (Avand drept produse secundare faina de soia, uleiul si uruiala).

Soia acopera, practic, o cantitate mare din totalul furajelor cu un inalt continut de proteine obisnuite in lume.

Este vorba, pe drept cuvant, despre o fasole-minune. De la insamantare si pana la coacere, soia are nevoie doar de 100 de zile, o perioada de vegetatie fara egal, intre oleaginoase. Substanta bobului sau este constituita in proportie de 25 la suta din albumina usor de digerat. Uruiala de soia are un continut de patru ori mai bogat in proteine decat furajele cerealiere. Boabele de soia sunt, de asemenea, bogate in substante grase, in lecitina (substanta organica fosforata) si vitamine. Motive suficiente, dupa cum se vede, ca soia sa poata fi folosita multilateral. In afara de utilizarea ca furaj, prin produsele sale secundare este prezenta in fabricarea margarinei, in alimentele special create pentru copii, serveste la obtinerea uleiului pentru salate, a unor condimente, ajuta la glazurarea torturilor, este folosita la obtinerea unor lubefrianti, si, desigur, in industria farmaceutica (prepararea antibioticelor, a insecticidelor, etc.).

 

La inceputul celui de-al doilea razboi mondial, concentratele de soia formau “ratia de fier” a armatelor fasciste germane cotropitoare” avand-o “inmagazinata” in ranita, soldatii invadatori puteau s-o scoata la capat cu ea trei zile, fara a recurge la alte mijloace alimentare. Ratia de fier pe baza de soia raspundea strategiei “blitzkrieg-ului” (razboiului fulger) – falimentara insa, dupa cum s-a vazut, din punct de vedere militar si politic.

Initial, soia se cultiva doar in estul si sud-estul Asiei. In China clasica, in a carei literatura scrisa apare mentionata inca cu 2800 de ani inaintea erei noastre, soia apartinea – impreuna cu orezul, graul, orzul si meiul – celor cinci plante “sfinte”, pe care se ingrijea sa le semene, simbolic, insusi imparatul. Soia se cultiva cu succes in SUA, China, Brazilia, etc.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: