Interferente.ro Descopera Geografie Delta Nilului darul marelui fluviu

Miercuri, 09 Ianuarie 2013 17:58

Delta Nilului, darul marelui fluviu

 

Nilul este cel mai mare fluviu din lume (6.671 km, din care 1.55 pe teritoriul Egiptului). Delta Nilului este darului marelui fluviu si ocupa o arie de 24.000 kmp. Ea reprezinta 2/3 din suprafata cultivata a tarii, aici si pe Valea Nilului fiind concentrata, de altfel, marea majoritate a populatiei Egiptului.

 

In antichitate, Herodot, parintele istoriei, denumea Egiptul “un dar al Nilului”, una din cele mai vechi civilizatii ale lumii luand nastere pe aceste meleaguri – cu deserturi intinse, inospitaliere – tocmai datorita existentei marelui fluviu.

In drumul sau prin Egipt, stabatand o zona larga de desert, Nilul nu primeste aportul nici unui afluent. In martie, apele sale incep sa scada si, odata cu caldurile verii, evaporarea creste vertiginos, putandu-se presupune ca, in acest scurt timp, ii va goli bazinul reducandu-l la un fir neinsemnat de apa noroioasa. Dar nu se intampla niciodata asa, deoarece in iunie se produce “fenomenul de necrezut” – dupa cum scriau calatorii antici – al cresterii la data fixa, in fiecare an, a apelor sale, tocmai atunci cand, normal, ar trebui sa descreasca rapid. Fenomenul respectiv, care da viata Vaii Nilului pe o distanta lunga, atat pe parcursul sau in Sudan, cat si pe intreaga trecere prin Egipt, isi are explicatia in topirea, primavara, a zapezilor din podisul Etopiei si in ploile abundente din regiunea marilor lacuri de unde pornesc, spre a se uni in dreptul capitalei sudaneze, cele doua ramuri ale marelui fluviu – Nilul Albastru si Nilul Alb. Revarsarea acestui surplus de apa determina cresterea debitului, torentul facandu-si aparitia in diverse puncte de pe traseu, la date anuale absolut fixe. La Khartoum ajunge la sfarsitul lui aprilie si ii trebuie inca doua luni pentru a strabate 3.000 de km, pana la Cairo. Revarsarea poarta cu ea aluviuni de origine vulcanica, culese in drum, faimosul mal, care a dat nastere unei fertile agriculturi pe valea fluviului si in delta sa din cele mai vecih timpuri. Cresterea apei se anunta prin schimbarea culorii: din albastra-limpede devine verzuie, din cauza materiilor vegetale pe care le aduce primul val, pentru a se transforma in rosie-aramie, datorita compozitiei fureginoase a solului strabatut de afluentii etiopieni ai Nilului Albastru. Inca din epoca faraonica existau, de-a lungul fluviului, instalatii pentru masurarea cresterii apelor si, in capatul sudic al insulei Rodah (zona rezidentiala a capitalei egiptene), poate fi vazut un “Nilometru” ramas din timpuri imemoriale.

 

Sosirea apelor este pandita cu infrigurare, ziua si noaptea, de felahi (taranii egipteni) pe tot parcursul Nilului. Sunt deschise atunci, vanele paienjenisului de canale si bazine pentru retinerea pretioasei ape aducatoare de fertilitate, evitandu-se, totodata, in acest mod, inundatii pagubitoare. Malul purtat de revarsarea anuala (7 km de azotati pe metru patrat) face din Valea Nilului si, indeosebi, din Delta, una dintre cele mai roditoare zone agricole de pe glob.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: