Cleiul - spodiu si fabricarea cleiului

Cleiul se prepara prin fierberea materiilor animale cum sunt: razaturi de piei, diferite membrane, oase, unghii, copite si alte ramasite.

Amintim urmatoarele cleiuri:

Cleiul de oase se obtine prin fierberea oaselor in aburi de apa si acid clorhidric sub presiune mare. Acesta este cleiul cel mai curat si fin si se numeste si gelatina de oase. E foarte tare, fara culoare si gust. Se vinde in forma de placi. Se intrebuinteaza in alimentatie (vara la racituri si prajituri diferite), apoi la pregatirea placilor de fotografie si in limpezimea vinurilor.

Cleiul de piele se prepara din ramasitele de piele si a zgarciurilor animale. Ramasitele de piele intai se aseaza in lapte de var diluat, dupa aceea se spala, apoi se fierb in aburi. Fiertura se toarna in forme, apoi se usuca si se albeste cu clor.

Aceasta materie se intareste si e tare ca osul. Are culoarea galbena si e destul de transparenta. In apa rece se umfla, iar in apa fierbinte se topeste. Amestecat cu ceruza sau cu alb de cinc ne da cleiul rusesc. Se intrebuinteaza in tamplarie si compactorie.

Sunt mai multe varietati de clei de piele.

Cleiul de cartilag se face numai de cartilage de incheietura, din copite, unghii si coarne.

Cleiul de peste se prepara din basica morunului tratat cu gaz sulfuros, se intrebuinteaza la prepararea diferitelor chituri si pentru limpezimea vinurilor.

Cleiul se mai prepara din piei, lapadaturi si solzi de peste.

In legatura cu cleiurile tinem sa amintim chiturile, care se intrebuinteaza la lipitul metalelor, sticlei si portelanurilor.

Pentru lipirea metalelor amestecam 30 parti arama pulverizata cu acid sulfuric. Pasta obtinuta o amestecam cu 70 parti mercur. Avem un aliaj moale care in cateva ceasuri se intareste. Inainte de a lipi cu el il incalzim pana la 120ºC si-l frecam bine intr-o tigaie. Lipeste bine metalele si se intareste repede.

Sticla si portelanul se lipesc folosind procedeul ce il vom mentiona. Se amesteca 3 parti sacaz, 1 parte soda caustica, 5 parti apa si 3 parti ipsos. Se fierb bine si se obtine un chit care se intareste repede.

Se mai intrebuinteaza un fel de chit care se prepara astfel: amestecam miniul cu ceruza si ulei de in fiert, uns pe fibre de canepa se intrebuinteaza la imbinarea tevilor.

In afara de acestea mai sunt chituri de cauciun, ceara rosie etc., care se folosesc pentru astuparea ermetica a diferitelor vase.

Spodiul este un carbune care il obtinem prin arderea oaselor. Contine azot si se intrebuinteaza la filtrarea siropurilor si la fabricarea zaharului, decolorarea vinurilor si filtrelor pentru caratatul apei.

Spodiul se face din oase care nu au ajuns in pamant. Spodiul folosit pentru filtrarea siropurilor se astupa la pori dupa catva timp si are nevoie de a fi regenerat prin calcinare. Pentru a fi regenerat spodiul se sfarma si praful ramas se intrebuinteaza la fabricarea pastei de ghete. Acesta se vinde in comert sub denumirea de negru de oase.