Cetati si manastiri din Romania in Muntii Carpati

Prin padurile lor dese, prin adapostul tainuit al vailor adanci, Carpatii romanesti au slujit si drept adapost in vremuri nesigure ori de paza asupra locurilor joase de la iesirea din vai.

In tot cuprinsul lor se mai vad ruini de cetati, cuiburi de vitejie straveche. Cetatea Neamtului e pe coasta de apus a culmii Plesului. Din Cetatea lui Vlad Tepes pe Arges n-a mai ramas decat parti din bastioane. Cetatea Roznov pe umar de stanca, cu ziduri putin ruinate, este una din vechile asezari teutone. Era mai mult un “Bauernburg”, loc de refugiu pentru vremurile de grea cumpana. Chiar Castelul de la Bran, inaltat pe o stanca de 60 m, zidit in anul 1377, servea pentru apararea drumului ce lega Brasovul cu Muntenia. A rezistat asedierii lui Mihai Viteazul in 1529 ori a turcilor. Cetatea Devei, naruita abia in 1894 de o explozie a prafului depozitat in ea, cu ruini ce-i pot inca destainui arhitectura, este asezata la locul unde valea Muresului se stramteaza, atata incat mal cu mal se apropie. Tot pe valea Muresului, aproape de Lipova, se inalta cetatea Soimusului cu ziduri groase. Cetatea Talmaciului pe varf inalt se mai pastreaza la confluenta Tibinului cu Oltul. Turnul Rosu de langa Boita este bastionul ramas dintr-o alta cetate de aparare.

Manastirile n-au servit numai drept locas de ruga ci si ca adapost pentru scutul atarului si al zidurilor groase. Mai toate manastirile bucovinene (Sucevita, Moldovita, Dragomirna) au pastrat inca imprejurimea de piata cu ferestruicile inguste, cu turnuri de veghe la colturi. Linia manastirilor e trasa in cuprinsul muntilor, aratand in Moldova, limita interna a Precarpatilor. Incepand de la Sucevita cu frumoase picturi minunat pastrate, manastirile se tin sirag pana la vestita si vechea Vodita aproape de Varciorova. Din acest lant fac parte:

· Voronetul de langa Gura Humorului, stiuta prin manuscrisul voronetian;

· Slatina, din veacul al XVI-lea, zidita de Alexandru Lapusneanul;

· Rasca, in care a fost inchis Kogalniceanu;

· manastirea Bistritei cu mormantul lui Alexandru cel Bun;

· manastirea Neamt;

· manastirea Tazlau cu usa din lemn de tisa, minunat sculptata de Cozma, maestul, in zilele lui ieremia Movila (1596);

· manastirea Casin care a retrait zilele de restriste de odinioara, in ultimul razboi.

Sirul se continua in Muntenia:

· Manastirea Cheia din Prahova e la 870 m inaltime;

· Schitul Ialomicioarei e in gura pesterii des vizitata;

· Manastirea de la Namesti, langa Csmpulung, e sapata in stanca.

Urmeaza apoi frumoasele manastiri din Olt, dintre care aceea a Horezului constituie tipul arhitecturii si al bogatiei podoabelor de pe vreemea lui C. Brancoveanu.

Manastirile, ca si sihastriile, sunt in munti ori la adapostul stancilor de la marginea muntilor.

Si pe versantul ardelean al Carpatilor au fost manastiri, daramate dupa Unirea unei parti dintre romani cu biserica de la Roma. Manastirea de la Sambata de Sus, cladita de C. Bracoveanu, n-a fost restaurata decat in anii din urma.

I. Simionescu