Interferente.ro Cultura Diversitate Cantata Bucurestiului de Alfred Mendelsohn

Luni, 20 Februarie 2017 15:26

Cantata Bucurestiului de Alfred Mendelsohn

Cantata Bucurestiului de Alfred MendelsohnConceputa pentru doi solisti, cor mixt, orchestra simfonica, orga si recitator, lucrarea evoca unele moment importante din trecutul istoric al Bucurestiului, aspecte ale vietii noi ce pulseaza in capitala si imaginea luminoasa a viitorului acestui oras.

Textul corului si al solistilor a fost scris de Stefan Iures si Nicolae Labis, iar versurile declamatorului de Erastia si Septimiu Sever.

Cuprinzand opt parti, Cantata incepe printr-un “Prolog” a carui tema muzicala, cu un character maiestuos de imn exprima dragostea poporului pentru acest batran oras, ce a cunoscut vremuri cernite de jale, in care sangele nenumaratiilor eroi l-a inrosit caldaramul.

In partea a doua – “Revolutia de la 1848” – servindu-se de intonatii specific canteculuiv echi revolutionary, compozitorul exprima darzenia si hotararea poporului, condus de revolutionary ca Nicolae Balcescu, Ala Ipatescu si altii.

In urmatorul episode, - “Razboiul neatarnarii 1877” – cantecul doinit al solistei, povesteste parca toate suferintele de veauri, indurate de poporul asuprit atat de turci, cat si de monarhie si boerime. Intervine apoi o tema viguroasa cu ritm de joc popular ce exprima chemarea poporului la lupta, alaturi de armatele ruse impotriva jugului ottoman.

Lanturile Portii otomane s-au rupt, dar mostenirea si burghezia romaneasca, mana in mana cu capitalistii straini au supus poporului unei crunte exploatari.

Strabatuta de intonatiile cantecului popular si ale celui revolutionar, partea a patra a Cantatei – zugraveste elanul revolutionar al maselor si evenimentelor dramatice din anul 1933, cand greva ceferistilor a fost inabusita in sange.

In partea urmatoare – “Razboiul 1940-1944” – compozitorul infatiseaza in imagini muzicale atmosfera intunecata a razboiului, forta partidului care in ilegalitate a dus o lupta indarjita pentru rasturnarea regimuui antonescian, entuziasmul si recunostinta bucurestenilor adresate eliberatorilor sovietici.

In episodul “Trecerea pandurilor”, corul barbatesc intoneaza un cantec ostasesc, care intruchipeaa avantul bravilor panduri ce pornesc la lupta impotriva armatelor hitleriste.

Partea a saptea a “Cantatei Bucurestiului” – Stadionul “23 August” – zugraveste elanul constructive al zecilor de mii de tineri brigadier care in cinstea oaspetilor dragi veniti din toate tarile lumii, la Festivalul tineretului au construit acest stadion.

In ultima parte – “Bucurestiul viitorului” – compozitorul reda imaginea de viitor a Capitalei in care locuitorii se bucura de roadele muncii lor pasnice.

Addthis