Arta din biserici si manastiri in Tarile Romane

In Tara Romaneasca si in Moldova s-au construit biserici si manastiri care alcatuiesc o ramura a artei bizantine. Ele au suferit insa unele modificari. Bisericile muntenesti sunt mai apropiate de arta bizantina, pe cand cele moldovenesti alcatuiesc, datorita unor influente occidentale si a unui geniu arhitectural local, un stil aparte.

In arhitectura munteneasca se deosebesc mai multe perioade.

Cele mai vechi biserici sunt Biserica Domneasca si San-Nicoara din Curtea de Arges, ridicate in vremea intemeierii principatului Tarii Romanesti. Cea dintai are pereti impodobiti cu frumoase picturi, intre care se distinge si portretul fondatorului.

In a doua perioada, de pe la sfarsitul secolului al XIV-lea, apare influenta sarbeasca.

Bisericile din Tara Romaneasca din acest timp au infatisarea unei cruci exterioare, in chip de trifoi. Acest plan se numeste treflat. Astfel sunt bisericile din Cozia, din Tismana si din Cotmana, ridicate sub Mircea cel Batran sau cea din Snagov, sub Vlad Tepes.

In Moldova intalnim un alt tip de biserici. Aici, influenta occidentala a indepartat intrucatva stilul bizantin.

Caracterele principale ale acestor biserici sunt: o cupola originala, ingusta si inalta, razimata pe doua baze, din care una patrata, iar cealalta in forma de stea; pereti inalti, sprijiniti de contraforti, adica de proptele de zidarie si o ornamentatie gotica, cu arcuri frante la varf si chenare tot gotice. Mai toate au un plan treflat.

Bisericile, inaltate de Stefan cel Mare, sunt mici si apartin la doua categorii: cu cupola, cum sunt de exemplu, Sfantul Nicolae din Dorohoi, Sfantul Gheorghe din Harlau, Popauti din Botosani, iar fara cupola, biserica din Borzesti si Sfantul Ioan din Piatra Neamt.

In interior sunt mai multe incaperi, despartite de ziduri. In exterior, partea anterioara este cu totul neteda, pe cand partile altarului si ale celor doua sanuri laterale sunt impodobite cu firide sau scobitori suprapuse, care merg din ce in ce micsorandu-se, cu cat se apropie de streasina. In apropierea acesteia, zidul este impodobit cu mai multe siruri de discuri smaltuite multicolore avand pe ele figuri fantastice, de exemplu, un personaj cu picioarele terminate in coada de peste, un cerb cu cap de om, alte personaje ce poarta o coroana, precum si marca Moldovei: un cap de zimbru.

Atat interiorul, cat si exteriorul unui mare numar din aceste biserici sunt decorate cu frumoase picturi in fresca. Culorile lor sunt bine armonizate, iar scenele, din care unele rare, sunt tratate cu o deosebita maiestrie. Printre ele, se vad si scene istorice, reprezentand mai ales pe Stefan cel Mare cu familia sa, pe Daniel Sihastrul, pe Alexandru cel Bun cu doamna sa Ana si cu mitropolitul Iosif, preucm si scena aducerii moastelor Sfantului Ioan cel Nou la Suceava din Cetatea Alba.

Manastirile si bisericile lui Stefan cel Mare au fost bogat inzestrate de el si de alti oameni. Din toate aceste bogate odoare si carti bisericesti a ajuns pana la noi un numar destul de restrans. La manastirea Putna insa se pastreaza un adevarat tezaur din timpul lui Stefan cel Mare, alcatuit din evanghelii ferecate in aur si argint, purtand inscriptiuni de ale marelui domn, din frumoase patrafire si alte strofe bisericesti, cusute cu fir de aur si impodobite cu pietre scumpe si cu margaritare, din epitafii sau aere cu inmormantarea lui Hristos din tvere sau perdele pentru isile altarului, din procovete sau invelitoare de mormant minunat brodate. Pe unele din aceste stofe se reprezinta chipurile lui Stefan cel Mare, al domnitei sale Maria, fiica lui Radu cel Frumos, al lui Bogdan, fiul lor. Pe un procovat nepretuit este cusut cu fir de aur si de argint figura Mariei din mangop, avand pe la colturi monograma familiei Paleologilor si vulturul imperial bizantin.

Intre obiectele de aur si de argint din epoca lui Stefan cel Mare se disting si doua evantalii liturgice (ripidia) pe care sunt sculptati in ciselura heruvimi, precum si o cadelnita in forma de biserica occidentala.

Arta in epoca lui Stefan cel Mare a luat o mare dezvoltare si si-a atins influenta si peste hotare, mai ales in Rusia.

Muzeul de Antichitati din Bucuresti poseda de asemenea obiecte insemnate din arta lui Mircea cel Batran si Vlad Tepes. Intre altele, este un frumos epitaf, cusut cu fir de aur, din timpul lui Mircea cel Batran, precum si niste usi imparatesti sculptate ale altrului bisericii din Turbati de langa Snagov, din timpul lui Vlad Tepes, reprezentand Buna-Vestirea si sfintii ierarhi si militari. Acelasi muzeu poseda si cateva discuri si un panaghiaron (medalion bisericesc) de argint, cu frumoase sculpturi din vremea lui Vlad Tepes, aduse de la manastirea Snagov.