Interferente.ro Descopera Natura Algele hrana ingrasamant si combustibil

Miercuri, 26 Noiembrie 2014 20:46

Algele - hrana, ingrasamant si combustibil

Algele hrana ingrasamant si combustibilIn urma cu cativa ani, Banca Franceza de Credit Agricol facea reclama unui tractor capabil sa se deplaseze pe fundul marii. Reclama nu era intamplatoare. Toate prognozele privind viitorul converg spre ideea ca rezolvarea problemei alimentatiei trebuie cautata in ocean, si anume in acest strat nu prea gros de apa care isi primeste “portia” de lumina solara. Acolo se afla concentrata 85% din intreaga cantitate de masa verde de pe Pamant. Intr-adevar, pe masura ce proteinele de natura vegetala si animala au devenit, ca urmare a exploziei demografice si a unor ani nefavorabili pentru agricultura, tot mai insuficiente, oamenii de stiinta din intreaga lume au inceput sa caute noi surse de astfel de substante.

Curand, ei au descoperit ca albuminele continute in biomasa a numeroase microorganisme, printre care si algele, au o valoare nutritiva foarte ridicata. Algele insa, spre deosebire de bacterii si ciuperci, sunt capabile de fotosinteza si deci, la fel ca plantele superioare, produc din bioxid de carbon si apa, in prezenta luminii solare, substante organice. Iar daca se compara procesul de fotosinteza ce decurge in frunzele plantelor superioare cu fotosinteza algelor, se constata ca, in timp ce plantele utlizeaza energia solara cu un randament de numai 2%, cel al algelor verzi este de 10-20%. Talul (corpul) lor consta in proportie de aproape 50% din proteine deosebit de valoroase din punct de vedere biologic (intrucat in ele se gasesc aproape toti aminoacizii), din care 8-10% lipide si 10-25% glucide. Algele contin, de asemenea, intreg sortimentul de microelemente, o mare cantitate de provitamina A, vitamina C, iar din grupul vitaminelor B sunt bine reprezentate tiamina, riboflavina, acizii pantotenic si folic, ceea ce face ca ele sa fie mult mai cautate si folosite in industria alimentara a Japoniei, Chinei, Coreei si chiar a tarilor scandinave si Marii Britanii. In Bretania, din alge se produc bauturi destinate sportivilor, supe, omlete, creme.

In tari cu traditie in ceea ce priveste utilizarea algelor in alimentatie, Ulca lactuca (verde), Porphyra si Rhodymenia (rosii), Alaria si Laminaria (brune) se consuma sub forma de salata. O alta alga verde – Spirulina – este un foarte bun apreciat aliment dietetic. Proteinele ei abia daca se deosebesc de cele din oul de gaina. Ea contine putine grasimi saturate, in schimb toti acizii grasi necesari, inclusiv vitamina B12, care, dupa cum se stie, se gaseste in mos obisnuit numai in sursele de origine animala. Spirulina se recomanda in alimentatia mamelor care alapteaza, precum si a sugarilor al caror organism o asimileaza bine chiar in cazurile de imbolnavire acuta a tubului lor digestiv.

Din cenusa unor alge brune si rosii se extrag iod si saruri de potasiu. Cenusa Laminariei digitata, de exemplu, contine pana la 3% iod si 25% carbonat de potasiu. Algele rosii, in special cele apartinand genurilor Gelediumk, Ahnfeltia si Gracilaria, constituie materia prima pentru producerea agar-agar-ului, mult folosit in cercetarile de microbiologie ca substrat nutritiv. Din alte specii, cum sunt Chondrus crispus si Gigartina mamillosa, se obtine carragen-ul, asemanator agar-agar-ului. In multe regiuni situate in apropierea marilor, algele se folosesc si in calitate de ingrasamant natural, pentru solurile sarace in substanta organica. Dar ele sunt mult folosite si in farmacologie, constituind, de asemenea, si o materie prima importanta pentru industria produselor cosmetice sau cea alimentara. Si tot din ele se mai obtin lipide, glicerina si diferiti pigmenti.

Oamenii de stiinta de la Institutul pentru studierea energiei solare din Colorado afirmau in trecut, in urma unor cercetari, ca in America 8% din carburantul pentru motoare va fi produs din ... alge! Pentru aceasta ei au studiat intens procesul de descompunere a lipidelor continute in alge, cu scopul de a le transforma in carburanti. Lipidele sunt polimeri biologici constand din lanturi de esteri ai acizilor grasi. Cand lipidele extrase din alge sunt incalzite in amestec cu acid clorhidric si alcool metilic, lanturile de polimeri se rup, formandu-se un produs chimic ce poate fi utilizat in calitate de combustibil diesel sau, daca se doreste acest lucru, un carburant mai usor, de tipul benzinei. Expermintand, cercetatorii au selectat deja cele mai adecvate specii de alge din care sa se poata obtine cantitati cat mai mari de lipide pe care le cultiva in lacuri situate in regiuni unde soarele straluceste cel putin 200 de zile pe an.

Algele epocilor geologice anterioare stau la baza formarii unor roci care sunt diatomitul, constituit prin conglomentarea carapacelor silicioase ale diatomeelor si folosit in constructii, pentru izolatii termice si fonice si ca ingredient la fabricarea dinamitei. O alta roca de aceeasi provenienta este travertinul, rezultat din carbonati sub influenta algelor verzi-albastre, utilizat tot in constructii.

Algele sunt cele mai productive organisme vegetale de pe suprafata Pamantului, putand da, in cursul uui an, circa 150 t/ha masa verde. Apele Canalului Manecii produc, pe 1 km², aproximativ aceeasi cantitate de masa vegetala ca si campiile Normandiei. In Mexic, in cadrul experimentelor de cultivare a algelor verzi-albastre, s-au obtinut 45 t/ha substanta uscata, ceea ce depaseste de cateva ori cantitatea de furaje cultivate pe aceeasi suprafata de teren agricol. Aceasta prolificitate a facut, probabil, sa dainuie multa vreme impresia ca rezerva de alge din apele lacurilor si marilor ar fi inepuizabila. Oamenii de stiinta s-au vazut insa siliti sa renunte la aceasta parere dupa ce au fost aproape complet distruse “campurile” din Glacilaria de langa tarmurile Australiei, de Macrocystis aflate candva de-a lungul coastelor Californiei si de Laminaria din marile Japoniei, Chinei, precum si cele aflate in apropierea litoralului coreean. S-a restrand in mare masura arealul de raspandire a Ahnfeltiei in Marea Nordului si in apele Orientului indepartat, ca si a Phylloforei din Marea Neagra.

In fiecare an se recolteaza pentru nevoile omului cantitati enorme de alge. Conform datelor comunicate de FAO, numai intre 1971 si 1973, spre exemplu, s-au scos din apa 800.000 t/an de alge rosii si 1.3 milioane t de alge brune. Si aceasta nu se considera a fi limita. Dupa unele calcule, s-ar putea recolta anual peste 2.6 milioane t alge rosii si 1.5 milioane t alge brune. Totusi, pentru a nu pune in pericol existenta biocenozelor din zonele de coasta ale marilor, in care traiesc, se reproduc si isi procura hrana foarte multe specii de pesti si nevertebrate, s-a ajuns la concluzia ca algele de importanta industriala, mai cu seama genurile Laminaria, Undaria, Porphyra, Gelidium si Gracilaria, trebuie cultivate in plantatii amenajate special.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: